14
Oct 22

Paducelul (Crataegus) apartine familiei trandafirilor este un arbust cu flori albe si fructe rosii, a fost folosit ca remediu pentru intarirea inimii inca din secolul al XVI-lea, popular mai este numita si “planta inimii”.

Fructele de paducel contribuie la sanatata inimii, sunt utilizate in tratarea insuficientei cardiace usoare, anginei pectorale si a hipertensiunii arteriale.

Intr-un studiu de 2 ani pe 952 de persoane cu insuficienta cardiaca, s-a constatat ca celor care li s-a administrat suplimente cu extract de seminte de paducel au fost mai putin obositi, iar dificultatile de respiratie si palpitatiile inimii s-au redus in comparatie cu cei care nu au luat extract de paducel.

Aceasta proprietate se datoreaza faptului ca poate imbunatati cantitatea de sange pompata din inima in timpul contractiilor si, de asemenea contribuie la dilatarea vaselor de sange.

paducel-rosuPaducelul contine flavonoide, aceste substante protejeaza organismul de radicalii liberi care dauneaza celulelor. Prin urmare, flavonoidele au un rolul de protectie celulara. Acest lucru le face utile pentru sanatatea inimii, reducand inflamatia si scazand tensiunea arteriala.
Paducelul contine, de asemenea, minerale precum calciu, sodiu si potasiu . Acestea regleaza tensiunea arteriala, fiind importante si pentru functiile musculare si nervoase.
De asemenea, include: Vitamina C care contribuie la intarirea sistemului imunitar.

Efectele acestor compusi includ:

Activitate antioxidanta, prin prevenirea degradarii celulare cauzate in special de efectele radicalilor liberi.
Cresterea fortei de contractie a muschilor inimii si dilatarea vaselor de sange care imbunatateste fluxul sanguin coronarian si reduce rezistenta vasculara periferica.
Inhibarea oxidarii colesterolului cu lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si formarea de placi in artere ( ateroscleroza )
Inhibarea agregarii trombocitelor si incetinirea procesului de coagulare a sangelui
Desi paducelul a fost folosit in mod traditional pentru tratarea mai multor afectiuni, cea mai semnificativa dovada a beneficiilor sale clinice este utilizarea in insuficienta cardiaca congestiva cronica

Colesterolul
Paducelul poate imbunatati nivelul de colesterol din sange datorita continutului sau de flavonoide si pectina.
Acest lucru se datoreaza cresterii secretiei biliare, ceea ce duce la scaderea sintezei colesterolului si la cresterea receptorilor LDL.

Anxietate
Exista cateva indicii ca paducelul poate contribui la o mai buna gestionare a stresului mental si a anxietatii.
Se pare ca are un efect sedativ usor, motiv pentru care este adesea folosit in insomnie.

Efectul paducelului a fost bine documentat in numeroase studii

Produsele pe baza de paducel sunt utilizate pentru insuficienta cardiaca (stadiile I si II NYHA) si pentru o activitate lenta a inimii
Un studiu amplu cu 940 de medici a demonstrat: La 3664 de pacienti cu insuficienta cardiaca, administrarea de paducel (o medie de 900 mg extract pe zi) a redus frecventa problemelor cardiace tipice cu aproximativ 66% in medie.

Farmacologic, eficacitatea este atribuita procianidinelor si flavonoidelor oligomerice .

Cresterea debitului cardiac
In numeroase studii controlate, a fost demonstrata cresterea debitului cardiac, a fortei de contractie si a volumului stroke. Pe langa o imbunatatire a aritmiilor, a fost documentat si un efect pozitiv asupra fluxului sanguin cardiac.
Extractul dilata vasele coronare; aceasta imbunatateste fluxul sanguin miocardic si aportul de oxigen catre celulele musculare ale inimii.

Risc scazut de atac de cord
De asemenea, paducelul creste rezistenta muschiului inimii la scaderea fluxului sanguin (atac de cord), deoarece elimina radicalii liberi
care sunt produsi, adica are un efect antioxidant , in special datorita ingredientelor fenolice.

Capacitate de exercitiu
Potrivit pacientilor, paducelul a crescut calitatea vietii si a redus disconfortul resimtit. Acest lucru i-a facut pe pacienti mult mai rezistenti din punct de vedere fizic.

Putem gasi paducel sub diverse forme: tinctura, ceai obtinut din florile, frunzele si fructele de paducel, pentru concentratii mai mari se poate administra sub forma de supliment alimentar pe baza de paducel.

Care sunt dozele de paducel?
Dozaj sugerat:

Ceai de paducel
De trei ori pe zi dupa mese; 1 lingurita de frunze si flori/ 20ml apa clocotita

Fructe
Pulbere uscata: 300-1000 mg oral de trei ori pe zi
Extract lichid: 0,5-1 ml oral de trei ori pe zi
Tinctura: 1-2 ml oral de trei ori pe zi
Extract solid: 1/4-1/2 lingurita oral o data/zi
Sirop: 1 lingurita pe cale orala de doua pana la trei ori pe zi

Frunza/floare
Extract: 160-900 mg/zi pe cale orala impartit de doua pana la trei ori pe zi
Pulbere: 200-500 mg oral de trei ori pe zi
Tinctura: 20 de picaturi oral de doua pana la trei ori pe zi

Efecte secundare
Desi paducelul este, in general, considerat sigur pentru majoritatea adultilor, este posibil ca pentru unii consumatori sa provoace greata, ameteli, oboseala, tulburari de stomac, insomnie, palpitatii, dureri de cap, transpiratie sau alte probleme.
Trebuie evitata administrarea acestuia in timpul sarcinii si alaptarii.

9
Sep 21

Antibioticele sunt medicamente care combat infectiile cauzate de bacterii, fie prin eliminarea lor, fie prin inhibarea multiplicarii acestora. Este important de retinut faptul ca antibioticele trateaza afectiunile bacteriene, nu si pe cele virale, deoarece acestea din urma sunt cauzate de virusuri, alte microorganisme decat bacteriile. Unele dintre cele mai frecvente infectii virale, deci nu trebuie tratate cu antibiotice, sunt: raceala, gripa, bronsita, gastroenterita de origine virala, unele infectii ale sinusurilor, etc.. Daca administrezi antibiotice in cazul acestora, simptomele nu se vor imbunatati, dar pot avea efecte contraproductive. Respectiv, poti dezvolta rezistenta la antibiotic, pot aparea reactii adverse, iar flora intestinala se poate modifica.

Mai mult, un antibiotic nu trateaza orice infectie bacteriana. Asta se datoreaza faptului ca fiecare tip de bacterie are caracteristici specifice si de aceea este necesar un antibiotic specific. Una dintre cele mai comune clasificari ale antibioticelor diferentiaza doua tipuri de antibiotice: antibiotice cu spectru larg, care actioneaza asupra multor specii de bacterii, si antibiotice cu spectru redus, care actioneaza asupra unui grup restrans de bacterii.

O alta clasificare a antibioticelor imparte acest tip de medicamente in:

  • ulei-oregano-30ml-ProvitaAntibiotice naturale – care se gasesc in natura, respectiv sunt substante in plante.
  • Antibiotice semisintetice – a caror compozitie chimica este modificata pentru a imbunatati proprietatile medicamentului.

Pentru ca noi, la sanavita.ro, ne dedicam remediilor naturale, in continuare iti prezentam cele mai eficiente antibiotice naturale, dar si beneficiile acestora pentru sanatate. Citeste articolul nostru pana la final si alege produsul care promite ameliorarea starii tale de sanatate!

Cinci antibiotice naturale cu eficienta dovedita

Oregano salbatic – aceasta planta a fost creditata cu proprietati imune si antioxidante, dar ea are si proprietati antiinflamatoare. Studiile arata ca oregano salbatic se numara printre cele mai eficiente antibiotice naturale, mai ales atunci cand este folosita ca ulei. Uleiul de oregano salbatic are in compozitie o substanta activa, numita carvacrol, care are proprietati antifungice, antiparazitare si efect antibacterian. Testat in laborator, carvacrolul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai puternice antiseptice. Chiar si in cantitati mici, acest ingredient activ ucide o mare varietate de agenti patogeni, cum sunt bacteriile, ciupercile, parazitii.

5766-Oregano_Oil-732x549-thumbnail-732x549Oregano salbatic contine, insa, patru grupe de substante chimice cu efecte vindecatoare: fenoli, intre care carvacrolul si timolul cu proprietati antiseptice si antioxidante, terpene (au proprietati antiseptice, antivirale, antiinflamatorii si anestezice), linalool si borneol, doua lanturi de alcool cu proprietati antivirale si antiseptice. Doi agenti antifungici ai acestor lanturi, care se gasesc din belsug in uleiul de oregano sallbatic, sunt acetatul linalin si geraniolul. Desi eficacitatea este data de efectul combinat al acestor componente, rolul principal il joaca, tutusi, carvacrolul. Un studiu efectuat la Universitatea din Georgetown sugereaza ca acest compus este chiar mai puternic decat penicilina, streptomicina ori vancomicina.

Urmareste, insa, cu atentie modalitatea de administrare a uleiului de oregano salbatic, pentru a beneficia la maxim de proprietatile lui. Poti cumpara ulei de oregano salbatic de pe aici.

Echinaceea – aceasta planta erbacee este utilizata de zeci de ani pentru tratarea ranilor si infectiilor. Un studiu publicat in Journal of Biomedicine and Biotechnology raporteaza ca extractul de echinaceea poate ucide multe tipuri de bacterii, inclusiv Streptococcus Pyogenes, responsabil pentru faringita streptococica, o afectiune a faringelui si amigdalelor. De asemenea, aceasta planta este benefica in cazul fasceitei necrozante, o infectie care poate distruge pielea si tesuturile subcutanate. Polizaharidele echinaceei stimuleaza activitatea macrofagelor, a celulelor sanguine care ajuta la distrugerea bacteriilor si a altor invadatori. De asemenea, compozitia plantei activeaza productia de interferon, o proteina care protejeaza celulele impotriva bacteriilor si virusurilor.

Propolis – din cele mai vechi timpuri, propolisul a fost utilizat pentru vindecarea ranilor, dar si in tratamentul infectiilor bucale si ale gatului, gratie proprietatilor sale antiseptice si bactericide. Tehnologizarea, insa, a permis sa cunoastem mai in detaliu compozitia propolisului si sa descoperim noi utilizari ale acestui ingredient. Astfel, se cunoaste efectul antibacterian al propolisului, activ impotriva celor mai frecvente microorganisme patogene, precum Salmonella, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, etc.. Actiunea este exercitata in principal de flavonoidele din propolis (galangina, pinocembrina), dar si de acizii fenolici, cafeici si ferulici. Pe langa actiunea antibacteriana, propolisul este si un bun imunomodulator, fiind atat un imunostimulant, dar si imunopresor. Favorizeaza fagocitoza si formarea de anticorpi, crescand rezistenta la infectii.

Argint coloidal – nici o bacterie, virus, ciuperca, drojdie sau microb nu poate trai intr-un lichid in care exista o singura particula de argint, deoarece acest metal poate ucide aceste substante in doar cateva minute. De aceea, argintul coloidal a fost considerat un super antibiotic inca de la mijlocul secolului al-XX-lea. Obtinut prin electroliza argintului pur in apa distilata, argintul coloidal este considerat unul dintre cele mai puternice germicide naturale. O doza adecvata din acest antibiotic natural nu prezinta efecte secundare sau reactii adverse. Este capabil sa consolideze sistemul imunitar, prevenind sau ameliorand bolile infectioase, gripa, raceala, etc..In plus, este un element care ajuta la eliminarea toxinelor si favorizeaza oxigenarea celulara.

Rozmarin/Ulei de rozmarin – rozmarinul contine peste patruzeci de substante antibacteriene si peste douazeci antivirale. Infuzia de rozmarin, dar si uleiul de rozmarin, ajuta la combaterea bacteriilor care afecteaza sistemul respirator si tractul intestinal. Aceasta planta contine Vitaminele C si E, caroten, fier si acid folic. In plus, uleiul de rozmarin actioneaza ca un stimulent al sistemului circulator si  ca antifungic.

Orice antibiotic natural ai alege, citeste cu atentie prospectul sau solicita sfatul medicului, pentru a beneficia la maxim de proprietatile sale. Intra si pe sanavita.ro pentru mai multe remedii naturale!

27
Oct 13

Adeseori auzim vorbindu-se despre artrita, artroza si alte patologii ale sistemului osteoarticular. Insa pentru a nu face confuzie intre cele doua afectiuni, cu putina rabdare, le vom vedea mai indeaproape pe fiecare. Apoi vom descoperi care este contributia farmaciei

Lyprinolonline Sanavita in tratarea acestor tulburari ale sistemului osos si a celui articular, atat de raspandite in randul persoanelor de varsta a treia si nu numai.

Cu toate ca ambele patologii se pot incadra in categoria celor reumatice, deosebirea dintre ele incepe de la factorii care le cauzeaza si pana la consecintele resimtite de persoanele predispuse sau afectate deja.

Artrita reumatoida
Artrita este o patologie inflamatorie ce se poate manifesta sub forma acuta sau cronica. Intereseaza in special articulatiile, tendoanele si ligamentele din diferite zone ale corpului, precum: degetele, incheietura mainii, genunchii, coatele, gleznele, gatul, etc.
Persoanele afectate nu sunt cuprinse intr-o anumita categorie de varsta, insa cele mai predispuse se pare ca sunt femeile. Din pacate, artrita reumatoida nu se limiteaza la deteriorarea articulatiilor, putand ataca si organele interne: inima, ochii, muschii, vasele de sange sau sistemul nervos.

Simptomatologie

Modul in care se manifesta difera, putandu-se ajunge pana la afectiuni reumatismale destul de grave:
• Inflamatia articulatiilor, acompaniata de tumefactia, inrosirea si de rigiditatea acestora;
• Senzatii de durere si de caldura, insotite de pierderea capacitatii motorii;
• Dureri spontane la atingere, localizate la cel putin o articulatie;
• Oboseala, febra, anemie, putandu-se ajunge in unele cazuri, chiar la diformitatea zonelor interesate.

Remedii si tratament

• Pentru a favoriza vindecarea, precum si pentru prevenirea acestei tulburari de natura inflamatorie care este artrita, trebuie eliminati o serie de factori: medicatia necorespunzatoare, stimulantele, fumatul, alcoolul, cafeaua, condimentele, alimentele conservate sau prea rafinate, etc;
• Trebuie retinut ca exercitiile fizice constante, mentinand corpul in miscare, contribuie la elasticizarea articulatiilor, prevenind astfel inflamarea acestora;
• O sursa importanta de tratament sunt remediile homeopatice, suplimentele alimentare, vitaminele, mineralele, produsele farmaceutice antiinflamatorii si chiar impachetarile umede;
• Acestora li se adauga un regim alimentar sanatos, gimnastica de reabilitare si fizioterapia.

Artroza sau osteoartroza

Artroza nu este o patologie inflamatorie, ci una degenerativa cronica, de cele mai multe ori fiind insotita de senzatia de durere. Printre factorii de risc se numara imbatranirea organismului, mostenirea genetica, bolile sistemului endocrin, obezitatea sau ranile.
Poate afecta articulatiile, cartilagiile si adeseori tesuturile osoase ale varstnicilor trecuti de 60 de ani, putandu-se degrada cu trecerea timpului. Aria de raspandire intereseaza cu precadere partea inferioara a spatelui, mainile, zona cervicala, articulatiile genunchiului sau cele femurale si in general toate articulatiile care sunt supuse greutatii corporale.

Simptomatologie

Tabloul simptomatic si urmarile sunt mai putin grave comparativ cu alte boli reumatice care afecteaza sistemul osteoarticular, insa pot varia de la o persoana la alta:
• Rigiditate si durere de tip mecanic localizata, ca urmare a efortului fizic de medie intensitate;
• Senzatie de durere chiar si dupa o perioada de odihna;
• Rigiditate articulara si in situatii de imobilizare pe perioade scurte, ce dispare o data cu reluarea miscarii.

Remedii si tratament

• Prevenirea artrozei se bazeaza pe evitarea si controlul factorilor de risc: greutatea supraponderala, pozitiile defectuoase, ridicarea repetata a unor greutati, etc;
• Alimentatia trebuie sa fie una echilibrata, bogata in substante antioxidante si nutritive de care organismul are nevoie;
• Pentru prevenire si remediere, sunt recomandate programe de antrenament de tipul strechingului si alte exercitii tipice utile pentru recuperarea mobilitatii articulare;
• Pentru tratarea ei, de regula se utilizeaza medicamente antireumatice de sinteza, ce contribuie la combaterea inflamatiilor si a durerilor;
• Vitamina E este o alternativa viabila, intrucat fiind o vitamina hidrosolubila, o data asimilata in organism, reuseste sa neutralizeze actiunea radicalilor liberi responsabili de imbatranirea corpului si totodata de procesele inflamatorii.

Magazinul online de produse naturiste Sanavita le ofera tuturor pacientilor afectati de atrita, artroza sau de alte boli osteoarticulare, o serie de medicamente antiinflamatoare si analgezice, care reusesc sa previna, sa blocheze si sa trateze evolutia acestor maladii.

21
Aug 13

Mai mult decat o maladie de sine statatoare, gastrita este de fapt un ansamblu heterogen de tulburari multiple ce au in comun inflamatia peretelui gastric. Intalnita cu precadere in randul populatiei occidentale, ajunge sa afecteze in unele zone pana la 70 % din populatia cu varsta peste 30 de ani. Numarul celor ”suferinzi” este in continua crestere, motivul, posibil sa se ascunda in spatele obiceiurilor alimentare neadecvate.

Cauzele care favorizeaza aparitia gastritei

In mod normal, peretele stomacului este protejat de o mucoasa, cu rol de bariera protectiva impotriva sucurilor gastrice acide, responsabile cu procesul de digestie. O data cu slabirea acestei bariere, sucurile digestive reusesc sa afecteze peretii stomacului, provocand astfel inflamatia acestora. Printre factorii care determina aparitia gastritei, se numara:

  • infectiile bacteriene cu Helicobacter Pylori (principala responsabila si de ulcerul gastric si duodenal);
  • administrarea continua de substante analgezice si antiinflamatoare;
  • abuzul de bauturi alcoolice si fumatul;
  • conditiile de stres fizic si psihic;
  • varsta inaintata;
  • refluxul biliar (bila eliminata in intestin, poate ajunge in stomac, provocand gastrita cronica);
  • alimentele iritante, acide;
  • viata sedentara;
  • reactia imunitara impotriva celulelor stomacului (gastrita autoimuna, frecventa in cazul pacientilor afectati si de alte patologii autoimune), etc.

Semnalele de alarma care confirma prezenta gastritei

Daca este vorba despre o gastrita acuta, caracterizata prin inflamatia violenta a mucoasei gastrice, printre semnele cele mai frecvente, identificate in randul pacientilor afectati, se regasesc urmatoarele:

  • respiratia urat mirositoare (halena),
  • arsurile si durerile stomacale,
  • hemoragia (in cazul gastritei hemoragice),
  • digestia ingreunata,
  • balonarile,
  • greata,
  • varsaturile,
  • senzatia de plin, etc.

In cazul gastritei cronice, evolutia treptata a maladiei persista o perioada indelungata, in timp ce simptomele pot fi adeseori trecute cu vederea, putandu-se reduce doar la senzatia de plin dupa mese sau la lipsa apetitului. Absenta unor simptome clare poate agrava gastrita cronica, aceasta transformandu-se in ulcere gastrice sau duodenale, iar in cazuri extreme, putand denatura pana la hemoragii, perforatii gastrice sau forme de cancer malign.

In prezenta cheagurilor de sange in reziduurile fecale sau in voma, trebuie consultat imediat medicul.

Diagnosticare si tratament

Orice manifestare suspicioasa din partea pacientilor, trebuie sa fie urmata de consultarea medicului. Pentru o diagnosticare corecta, sunt necesare cateva analizele specifice, care cuprind analize de sange si de scaun, test pentru respiratie, gastroscopia, radiografia gastrica, etc.

Pentru tratarea gastritei, se poate incepe cu eliminarea factorilor cauzatori, iar in cazul celei provocate de Helicobacter Pylori, terapia presupune eliminarea bacteriei. Principalele programe de tratament cuprind o serie de produse farmaceutice antiacide iar in alternativa, produse naturiste, care datorita principiilor active, atenueaza aciditatea gastrica, reducand astfel gravitatea simptomelor si incurajand procesul de vindecare la nivelul mucoasei stomacale.

24
Iul 13

parasite_scleanseConform statisticilor si studiilor aprofundate de Ministerul Sanatatii, o persoana din 3 este afectata de parazitoze intestinale, uneori chiar fara sa stie. Indiferent de mediul social, de varsta, de localizare geografica, parazitii isi gasesc gazda in intestinul uman, acolo unde datorita conditiilor prielnice, se pot dezvolta si inmulti.

Cu toate ca nimanui nu-i place sa vorbeasca despre parazitozele intestinale, intre om si paraziti se creaza un fel de legatura, prin intermediul careia parazitul reuseste sa supravietuiasca si aparent, sa cauzeze cat mai putine inconveniente gazdei sale. Insa prin intermediul fluxului sanguin, parazitii pot ajunge in orice parte din organism, urmand apoi sa se localizeze in zonele si organele lipsite de rezistenta.

Ce sunt parazitozele intestinale?

Parazitozele sunt infestari localizate in intestin, provocate de viermii sau parazitii intestinali. Parazitii sunt microorganisme localizate in interiorul altui organism viu sau organ, care pentru a reusi sa supravietuiasca, se hranesc cu nutrientii organismului ce-i gazduieste.

Cauzele parazitozelor intestinale

Cele peste 170 de varietati de viermi intestinali, pot avea ca provenienta:

  1. alimentatia (fructele si legumele nespalate si infestate),
  2. carnea si pestele crude sau pregatite necorespunzator,
  3. slabirea sistemului imunitar, ca urmare a unui tratament cu antibiotice,
  4. contactul cu animale contaminate,
  5. unele toxine sau substante chimice utilizate in industria alimentara, etc.

Parazitozele intestinale sunt extrem de frecvente in randul copiilor, datorita sistemului imunitar scazut, cat si a predispozitiei acestora de a baga in gurita cam tot ce se nimereste. Parazitozele intestinale cele mai intalnite sunt cele cauzate de tenii, oxiuri, giardia si lamblii.

Simptomatologia

goldenseal-01Cu toate ca problema parazitozelor intestinale priveste intreaga populatie a globului, acestea sunt diagnosticate cu dificultate, datorita simptomatologiei asociate. Chiar in lipsa simptomelor specifice, parazitii intestinali pot coloniza pancreasul si plamanii, putand ajunge chiar la creier, cu repercursiuni extrem de grave.

Tinand cont de sistemul imunitar al subiectilor infestati, de tipul de parazit, de gradul lui de dezvoltare si de localizarea acestuia, simptomele care insotesc parazitozele intestinale, manifestate de regula la nivelul aparatului gastro-intestinal, cuprind:

  • dureri abdominale,
  • greata,
  • varsaturi,
  • prurit anal,
  • hemoragii rectale,
  • constipatie,
  • diaree si chiar dizenterie.

Pe langa simptomele enumerate anterior, este foarte probabil ca parazitozele intestinale sa se manifeste si prin:

  • anemie,
  • eritem (pete rosii pe piele),
  • eruptii cutanate,
  • tuse,
  • stare generala proasta,
  • tremuraturi,
  • dureri de cap,
  • transpiratie nocturna abundenta,
  • febra, etc.

Tratamentul parazitozelor intestinale

Cu toate ca nu elimina complet riscurile, si nici nu vindeca parazitozele, remediile ”din batrani” (usturoiul, ceapa, semintele de dovleac, hreanul, varza, etc.) s-au demonstrat a fi extrem de folositoare in prevenirea acestor tulburari gastro-intestinale.

Dupa o diagnosticare corecta a parazitozei intestinale, prin intermediul examenului coproparazitologic, se poate identifica tipul de parazit si prin urmare, se poate trece la adoptarea unui tratament eficace. Terapia se bazeaza pe administrarea unor produse farmacologice sau produse naturiste antiparazitare, care pe de o parte reactiveaza si echilibreaza microflora intestinala, iar pe de alta parte, intaresc sistemul imunitar.

5
Iul 13

sulforaphane broccoliMicrobacteria in forma de spirala, cunoscuta sub denumirea de Helicobacter Pylori, ce salasluieste in interiorul stomacului sau duodenului, terorizeaza inca o multime de persoane din toata lumea. Aceasta poate cauza inflamatia mucoasei ce imbraca interiorul stomacului sau al duodenului. La 20 de ani de cand a fost descoperita, Helicobacter Pylori nu mai este o necunoscuta in privinta cauzelor ce o determina, simptomatologiei, efectelor negative asupra organismului sau a modalitatilor de tratare.

Care sunt caile de transmitere?

Cea mai comuna cale de transmitere a bacteriei Helicobacter Pylori, se face de la persoana la persoana, prin contactul bucal sau a picaturilor de saliva. O alta modalitate este favorizata de ingestia apei contaminate sau a fructelor si legumelor nespalate corespunzator si contaminate cu materiale fecale.

Pornind de la caile de transmitere, este usor de dedus ca dezvoltarea acestui microorganism depinde de precarietatea conditiilor de igiena, specifice tarilor in curs de dezvoltare. Cu toate ca in tarile occidentale Helicobacter Pylori tinde sa fie eradicat, inca mai mult de jumatate din populatia planetei este afectata de acest microoragnism.

Tabloul simptomatic

sulforafan-brocoliToate persoanele ar putea fi contaminate cu bacteria Helicobacter Pylori, fara sa stie insa, datorita faptului ca prezenta acesteia, in 80-85 % din cazuri, este total asimptomatica. Asadar, existenta acestei bacterii la nivelul mucoasei gastrice, nu echivaleaza cu o patologie propriu-zisa. In cazul subiectilor mai ghinionisti, procesul inflamatoriu gastric se poate intensifica, provocand gastrita, ulcerul gastric si duodenal, in functie de localizarea bacteriei si de gravitate. Infectia cu HP, in cazul cronicizarii unei malatii netratate, cauzeaza in situatiile extrem de grave, cancerul gastric.

Tabloul simptomatic, in cazul gastritelor, cuprinde:

Simptomele sunt mai accentuate la cateva ore dupa mese si atenuate o data cu administrarea unor alimente sau produse farmaceutice antiacide.

Ulcerele gastrice sau duodenale, sunt recunoscute prin senzatia de arsuri puternice in ”cosul pieptului” (zona dintre coaste, deasupra ombilicului) si se manifesta prin prezenta ulceratiilor la nivelul mucoaselor stomacale (ulcer gastric) sau duodenale (ulcer duodenal). Pacientii acuza puternice dureri abdominale semnaland chiar urme de sange in reziduurile fecale sau in voma.

Tratamente si remedii in cazul infectiei cu Helicobacter Pylori

Colostrum-Prime-LifeIn cele mai multe cazuri, Helicobacter Pylori nu este asociat unui tablou clinic specific. Daca simptomatologia descrisa anterior persista, se recomanda inceperea imediata a terapiei medicamentoase. Terapia presupune pe de o parte administrarea de antibiotice in masura sa elimine definitiv bacteria, iar pe de alta, prin intermediul inhibitorilor, se atenueaza aciditatea mediului in care aceasta este localizata.

In tratarea maladiei infective cu Helicobacter Pylori, este importanta adoptarea unei alimentatii corespunzatoare, alcaline, care sa includa pana la 5 mese pe zi, evitand astfel ca stomacul sa ramana gol prea mult timp. Pe langa dieta, produsele naturiste pot constitui remedii complementare in vindecarea si atenuarea simptomatica a inflamatiilor gastrice cauzate de Helicobacter Pylori.
Vezi aici tratamente naturiste pentru Helicobacter Pylori

4
Iul 13

Una din principalele preocupari ale unui parinte este dezvoltarea inteligentei copilului sau.  Sanavita te ajuta sa ii asiguri copilului tau premizele optime pentru o dezvoltare sanatoasa cu ajutorul produsului naturist PURE DHA de la Childlife Essentia

pure dha

pure dha

l, producator suplimente alimentare pentru copii de cea mai inalta calitate.
Creierul uman este format din 60% grasimi (lipide). De aceea, este nevoie sa consumam in mod regulat un anumit tip de grasimi pentru a asigura aportul de lipide necesar functionarii optime a creierului, cat si pentru a preveni disfunctii cum ar fi pierderea memoriei, dificultati de concentrare sau chiar depresie.
30% dintre tipurile de grasimi din care este compus creierul sunt reprezentate de DHA sau acid gras polinesaturat Omega-3. Acesta este unul dintre principalii doi acizi grasi polinesaturati din binecunoscutul ulei de peste. Acizii grasi polinesaturati, cum este si DHA, nu pot fi sintetizati de organism si, de aceea, trebuie adusi in organism prin suplimente alimentare.
Pe tot parcursul vietii creierul are nevoie de DHA pentru a functiona optim, insa mai ales in perioada copilariei creierul are nevoie de un aport suficient de DHA pentru a se dezvolta in parametri normali.
De aceea, Pure DHA a fost creat in mod special pentru copii, pentru a ii ajuta sa isi dezvolte procesele cognitive si inteligenta, sa se concentreze si sa memoreze mai usor. Pure DHA este un produs complet natural, pe baza de acizi grasi Omega 3. Este special conceput pentru a fi pe placul copiilor, prezentandu-se sub forma unor bomboane delicioase, cu aroma de fructe si consistenta gumoasa.
Pure DHA este de un real ajutor in cazul copiilor care sufera de autism. De asemenea, Pure DHA este recomandat copiilor care sufera de ADHD, deficit de atentie, hiperactivitate, impulsivitate. Mai mult decat atat, acesta imbunatateste si somnul micutilor. Poate fi administrat in cazul urmatoarelor afectiuni : epilepsie, schizofrenie, sindrom Down, tulburari de vorbire sau de coordonare, dificultati in intelegerea limbajului scris, dificultati in efectuarea de calcule, retardare mentala, depresie, migrene, etc.
Compozitie Pure DHA:
Per 3 capsule:
Acizi grasi Omega-3: 185 mg:
EPA - acid eicosapentaenoic 60 mg,
DHA - acid docosahexaenoic 90 mg,
alti acizi grasi Omega-3 35 mg
Vitamina E 0-1UI
Vitamina A 90-195UI
Vitamina D 0-5U.

Mod de prezentare Pure DHA:
90 capsule

Administrare Pure DHA:
Copii 6-12 luni: 1-2 capsule/zi;
Copii 2-4 ani: 4-6 capsule/zi;
Copii 5-12 ani: 6-8 capsule/zi

3
Iul 13
Fushi

Fushi

Compania londoneza Fushi Wellbeing, este printre putinii producatori de dermato-cosmetice naturale, orientati spre gasirea unor formule profesionale, dedicate in exclusivitate frumusetii si sanatatii.

Conform filozofiei brandului, sanatatea spiritului influenteaza starea de bine a intregului organism. Promisiunea facuta tuturor clientilor fideli sau potentiali, se regaseste in calitatea produselor, care aduc reale beneficii atat pentru minte, cat si pentru corp.

Fushi Wellbeing utilizeaza doar substante 100 % naturale si ierburi cultivate in arii protejate, sau salbatice din zonele nepoluate. Nici unul dintre produsele ce poarta numele brandului londonez, nu contine aditivi, stabilizatori, substante chimice, pesticide sau orice alti integratori daunatori organismului.

De-a lungul anilor de experienta, Fushi Wellbeing a dezvoltat diverse linii naturale, destinate ingrijirii tenului, parului si intregului corp. Compania se poate mandri cu certificate de calitate (Soil Association, Fair for Life), care-i demonstreaza si confirma angajamentele de a respecta nu doar persoanele, dar si animalele sau ambientul

29
Iun 13

Uleiul de arganaragon-01, datorita proprietatilor sale antioxidante, hidratante, emoliente si anti-imbatranire, este un ingredient prezent in orice linie de cosmetice naturale care se respecta. Uleiul de argan sau ”aurul desertului”, cum mai este cunoscut, este extras din fructul plantei de argan (Argania Spinosa), planta ce se regaseste doar pe arii restranse din SV Marocului.

In stare pura, uleiul de argan este bogat in acizi grasi esentiali (omega 3 si omega 6), in vitamina E (tocoferoli) si squalene:

  • Acizii grasi esentiali actioneaza ca o bariera transdermica impotriva pierderilor de apa de la nivelul mebranelor celulare. Rezultatul este mentinerea unui nivel optim de hidratare al pielii, care pe masura inaintarii in varsta isi pierde din elasticitate, fiind predispusa aparitiei ridurilor.
  • Tocoferolii, puternici antioxidanti, protejeaza pielea de atacul radicalilor liberi, acceleratori ai procesului de imbatranire.
  • Squalene, o hidrocarbura cu rol anti-age si de protectie a pielii impotriva cancerului, normalizeaza tendinta de exfoliere a pielii sensibile si in acelasi timp, protejeaza capilarele. Datorita prezentei acestei hidrocarburi, uleiul de argan este util in tratamentul cuperozei si totodata, protejeaza pielea de efectele razelor UV.

Uleiul de argan are o dubla utilizare, dermatologica si alimentara. Mecanismul de procesare al uleiului destinat consumului alimentar, difera de cel utilizat in cosmetica, prin prajirea in prealabil a semintelor fructului de Argania Spinosa. Ca si ulei alimentar, are o actiune benefica in afectiunile cardiovasculare, reumatice, imbunatateste activitatea cerebrala, digestia, controleaza si regleaza nivelul colesterolului din vasele de sange, etc.

Cel destinat produselor cosmetice, obtinut prin presarea la rece a fructului de argan in stare cruda, este apreciat pentru proprietatile antioxidante si hidratante. Uleiul de argan, pe langa ca hraneste si hidrateaza pielea, are efecte benefice atat asupra unghiilor, cat si a parului:

  • protejeaza, stimuleaza si regenereaza straturile pielii;
  • protejeaza pielea de efectele imbatranirii, neutralizand radicalii liberi;
  • datorita proprietatilor antibacteriene, uleiul de argan favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ranilor;
  • stimuleaza regenerarea celulara, atenuand iritatiile pielii;
  • reda elasticitatea si tonicitatea pielii, prevenind aparitia vergeturilor;
  • actioneaza cu succes in tratamentul acneic, al eczemelor si psoriazisului;
  • intareste rezistenta capilarelor, fiind utilizat in cosmeticele naturale cu efect anticuperozic;
  • intareste rezistenta firului de par, fiind adjuvantul perfect in produsele destinate parului uscat si deteriorat;
  • hidrateaza si protejeaza parul de expunerile solare, redandu-i luminozitatea si luciul natural;
  • este hranitor pentru scalp, prevenind aparitia matretei;
  • utilizat pentru masarea unghiilor, le mareste rezistenta, preintampinand exfolierea acestora;
  • este un hidratant excelent pentru pielea copiilor mici, recomandat datorita absentei compusilor iritanti;
  • utilizat in aromerapie si in masaj, uleiul de argan contribuie la relaxare musculaturii.

Datorita proprietatilor care ajuta la ingrijirea pielii, parului si unghiilor, uleiul de argan este un ingredient valoros in compozitia cosmeticelor naturale. Avand in vedere varietatea de produse care se autointituleaza naturale sau bio, trebuie selectate cele certificate de laboratoarele dermato-cosmetice, care garanteaza pentru componenta ingredientelor specificate pe eticheta.

26
Iun 13

cosmetice naturaleProdusele cosmetice ne sunt cat se poate de familiare si daca ar fi sa ne imaginam viata fara ele, cred ca ne-am confrunta cu o adevarata criza. Piata este invadata de diferite produse de o calitate indoielnica, pe care ar fi bine sa le evitam, lasand loc intre produsele de ingrijire, pentru cosmeticele naturale.

Pielea este organul cel mai expus factorilor de mediu (poluare, frig, vant, caldura), fiind in acelasi timp cea care exprima starea de sanatate a intregului organism. De ce trebuie sa-i acordam o atentie deosebita pentru a o ingriji? Motivele sunt cat se poate de clare, daca ne dorim sa o protejam de agresiunea agentilor ce o deterioreaza.

Raspunsul se afla pe de o parte in alimentatia care ne furnizeaza nutrientii necesari bunei functionari a organismului, iar pe de alta parte, in produsele de ingrijire pe care le folosim in viata de zi cu zi. O data cu trecerea anilor, suferim tot mai mult din cauza poluarii si alimentatiei, in mare proportie nesanatoasa. Confruntandu-ne cu diverse semnale de alarma, dorinta de a reda vitalitatea intregului organism, ne determina sa incercam prin orice mod, sa inlaturam si sa ne ferim de factorii daunatori.

Cosmeticele naturale, datorita principiilor active naturale de origine vegetala, sunt o solutie accesibila si eficienta. Produsele cosmetice in a caror compozitie se regasesc substante chimice de sinteza, spre deosebire de cele naturale, se dovedesc sa aiba o actiune nociva si iritanta asupra invelisului epidermic, cauzand reactii alergice si iritatii. Fiecare ”cosmeticala” pe care o punem pe piele si ale carei ingrediente nu au nimic de a face cu domeniul botanic, ajunge mai repede sau mai tarziu sa fie absorbita atat de piele, cat si de invelisurile organelor interne.

Cine alege sa foloseasca doar produse dermato-cosmetice naturale, nu trebuie sa se preocupe de pericolele sub forma de lotiuni, creme, sampoane sau sapunuri, ascunse in flacoanele frumos colorate, ale diferitelor branduri necunoscute. Mai nou, pana si printre produsele gasite pe rafturile din super-market-uri, se gasesc asa-zisele cosmetice naturale, care mai mult de o picatura de arome naturale sau uleiuri esentiale, nu au nimic natural in ele. Cosmeticele naturale contin doar extracte de plante (sau in proportie majoritara) si ingrediente de origine naturala, fara aditivi de genul conservantilor, aromelor, parafinelor sau substantelor derivate din petrol.

Produsele cosmetice naturale de calitate, ar trebui sa contina pe langa extractele plantelor din culturile controlate, si uleiuri vegetale intr-o concentratie semnificativa. Uleiurile vegetale, avand o consistenta lipidica asemanatoare cu cea a sebumului de la suprafata pielii, au capacitatea de a echilibra bariera lipidica, printr-o actiune hidratanta si emolienta.

Din pacate, dermato-cosmeticele naturale au un cost destul de piperat, datorita modalitatilor de prelucrare si transformare ale substantelor primare, prin procese tehnologice elaborate. Exista totusi pe piata si produse bio, certificate de laboratoarele cosmetice, la preturi accesibile. Produsele naturale, cu toate ca au un cost elevat, nu inseamna ca sunt si scumpe. Fiind de cea mai buna calitate, intr-o concentratie de 100% naturale, sau aproape, putem economisi in ce priveste cantitatea de produs utilizata de fiecara data. Insa mare atentie la termenul de valabilitate al cosmeticelor naturale, mult redus, din cauza absentei conservantilor chimici.